Sibian.ro

19 Sep, 2009

Amintiri din Epoca de Aur

Posted by: Sibian.ro In: Antropologhia|Cei 17 ani de la scoala|De-ale mele

Nu, n-am vazut încă filmul, am citit doar un review al CTP-ului si suna destul de bine. Am primit doar o leapsa de la Calin si am zis să-mi dau şi eu cu părerea.

M-am uitat azi la încă un film cu armată “Biloxi blues” care s-a încheiat cu o replica interesantă care se leagă cumva şi de amintirile noastre din comunism. Tipul care povesteşte, zice cum, după toate traumele suferite în perioada de instrucţie de la Biloxi, peste ani, a ajuns să-şi dea seama ca a fost cea mai faină perioadă din viaţa lui, şi asta pentru că îi aminteşte de vremea când era tânăr. Cam aşa şi la noi, ne auzim mai mereu unchii, bunicii, taţii oftând la amintirea vremurilor acelea, pe care istoria recentă le-a catalogat “de tristă amintire”.

Aveam 7 ani în ’89, deci experienţa mea în comunism e 0. Cel mai departe unde am putut ajunge a fost la nivelul de “şoim al patriei” şi pot spune e că eram înnebunit după uniforma aia, o băteam pe maică-mea la cap toată ziua să mă îmbrace numai cu ea. Şi cum naiba să nu-mi placă??? Alternativa: Un fel de rochie albastră şi ştrampeni … the horror! Uniforma de şoim era colorată, venea cu pantaloni călcaţi cu dungă, insignă pe cămaşa şi chipiu. O fi gândit-o şi comuniştii aştia. E cel puţin interesant cum după 20 ani în care n-am dorit atâta să scăpăm de uniforme de la grădiniţă la liceu, astăzi e din ce în ce mai acceptabilă ideea că elevii ar trebui să poarte uniforme, şi le vedem în tot mai multe unităţi de învăţamînt, de obicei cu concursul părinţilor.

În rest, în mare numai amintirile unui copil relativ normal, cu o copilărie neinfluenţată prea mult de regimul în care trăiam. Sigur au mai fost chestii mici, de ex. îmi amintesc drama prin care am trecut când am pierdut cartela de pâine, sau zilele state la coadă la alimentară pentru 2 ciocolate cu Scufiţa Roşie, dar repet, în mare nimic nu m-a făcut vreodată să am impresia că trăiesc sub un regim criminal şi că viaţa mea ar putea fi cumva semnificativ mai bună. Sigur copiii de azi se nasc cu televizorul în faţă, au jucării şi dulciuri nelimitate, plătind într-un fel fără să ştie pentru lipsurile pe care părinţii au impresia că le-au avut când au crescut ei. Istoria are şi efectul acesta pervertit de a ne influenţa prezentul prin subconştient şi atunci când noi avem impresia că o trişăm, atunci suntem cu adevărat instrumentele ei.

3 Responses to "Amintiri din Epoca de Aur"

1 | calin blaga

September 19th, 2009 at 7:39 pm

Avatar

eu aveam 12 ani la Revolutie dar nu imi amintesc de ciocolata Scufita Rosie… clar ca stau prost cu memoria… ca tot poporul :)

2 | Ciprian Stavar

September 19th, 2009 at 8:58 pm

Avatar

of, of, unul de 7, altul de 12 ani :) am trait sa fiu urmarit, sa fie ascultat telefonul etc… bica ca s-au dus…

dar ciocolata cu Scufita Rosie?! Care ciocolata? Nu era nici macar una cu lupul…

3 | fcb

September 19th, 2009 at 9:46 pm

Avatar

asa… profunda ultima fraza. B-)

Comentariu de la